DNA: Reţeaua din Portul Agigea era organizată pe şase paliere şi condusă de Eugen Bogatu şi Aurelian Pilcă / FOTO: RTVProcurorii spun că grupul ar fi fost organizat pe mai multe paliere. De comandă s-ar fi ocupat Eugen Bogatu şi Aurelian Pilcă, iar de protecţie, senatorul Mircea Banias şi Laurenţiu Mironescu.
Pe 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias i-a cerut lui Eugen Bogatu, director Domenii Portuare în Portul Constanţa, mai multe produse confiscate de vameşi. În schimb, senatorul îl asigura pe Eugen Bogatu că îl va ajuta cu patru probleme: în primul rând că va bloca restructurarea în Vama Constanţa şi că va opri un ordin al ministrului, prin care toate containerele care ieşeau din Portul Constanţa ar fi trebuit să fie scanate.
Potrivit anchetatorilor, Banias ar mai fi promis că şeful vămii Agigea, Liviu Durbac, nu va fi destituit, dar şi că blochează numirea unei alte persoane într-o funcţie de conducere în port.
În cazul lui Laurenţiu Mironescu, acuzaţiile se referă la relaţia cu un fost şi influent şef al vămii Agigea, Aurelian Pilcă.
Pe 3 iunie 2010, Laurenţiu Mironescu în calitate de vicepreşedinte al organizaţiei municipale a PDL Constanţa a cerut 8.000 de lei de la Aurelian Pilcă. Banii au fost folosiţi atunci pentru a fi cumpărat vinul necesar protocolului pentru alegerile din interiorul partidului.
Ales prim-vicepreşedinte, Mironescu i-ar fi promis, la schimb, lui Pilcă, şefia Portului Constanţa.
Pe de altă parte, DNA susţine că unii operatori portuari sprijineau contrabanda, iar mita pentru transporturile ilegale varia între 1.000 şi 7.000 de dolari zilnic.
În rezoluţia DNA se explică mecanismul. Un cetăţean chinez a adus prin firma sa, în România, un container încărcat pe jumătate cu fasole şi jumătate cu piese de maşini. Deşi a declarat la vamă doar cantitatea de fasole, agentul s-ar fi înţeles cu un comisionar cum să treacă prin port containerul fără ca importatorul să fie deranjat cu taxe pentru piesele de maşină mult mai scumpe. Anchetatorii susţin că se recurgea la măsuri extreme dacă nu erau plătite sumele de bani.
"Pe 22 octombrie 2010, inculpatul Bogatu Eugen a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea pentru a-i determina pe intermediarii vamali să îşi achite taxele către membrii grupului infracţional", potrivit unui comunicat DNA.
DNA: Reţeaua din Portul Agigea era organizată pe şase paliere şi condusă de Eugen Bogatu şi Aurelian Pilcă / FOTO: RTVProcurorii spun că grupul ar fi fost organizat pe mai multe paliere. De comandă s-ar fi ocupat Eugen Bogatu şi Aurelian Pilcă, iar de protecţie, senatorul Mircea Banias şi Laurenţiu Mironescu.
Pe 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias i-a cerut lui Eugen Bogatu, director Domenii Portuare în Portul Constanţa, mai multe produse confiscate de vameşi. În schimb, senatorul îl asigura pe Eugen Bogatu că îl va ajuta cu patru probleme: în primul rând că va bloca restructurarea în Vama Constanţa şi că va opri un ordin al ministrului, prin care toate containerele care ieşeau din Portul Constanţa ar fi trebuit să fie scanate.
Potrivit anchetatorilor, Banias ar mai fi promis că şeful vămii Agigea, Liviu Durbac, nu va fi destituit, dar şi că blochează numirea unei alte persoane într-o funcţie de conducere în port.
În cazul lui Laurenţiu Mironescu, acuzaţiile se referă la relaţia cu un fost şi influent şef al vămii Agigea, Aurelian Pilcă.
Pe 3 iunie 2010, Laurenţiu Mironescu în calitate de vicepreşedinte al organizaţiei municipale a PDL Constanţa a cerut 8.000 de lei de la Aurelian Pilcă. Banii au fost folosiţi atunci pentru a fi cumpărat vinul necesar protocolului pentru alegerile din interiorul partidului.
Ales prim-vicepreşedinte, Mironescu i-ar fi promis, la schimb, lui Pilcă, şefia Portului Constanţa.
Pe de altă parte, DNA susţine că unii operatori portuari sprijineau contrabanda, iar mita pentru transporturile ilegale varia între 1.000 şi 7.000 de dolari zilnic.
În rezoluţia DNA se explică mecanismul. Un cetăţean chinez a adus prin firma sa, în România, un container încărcat pe jumătate cu fasole şi jumătate cu piese de maşini. Deşi a declarat la vamă doar cantitatea de fasole, agentul s-ar fi înţeles cu un comisionar cum să treacă prin port containerul fără ca importatorul să fie deranjat cu taxe pentru piesele de maşină mult mai scumpe. Anchetatorii susţin că se recurgea la măsuri extreme dacă nu erau plătite sumele de bani.
"Pe 22 octombrie 2010, inculpatul Bogatu Eugen a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea pentru a-i determina pe intermediarii vamali să îşi achite taxele către membrii grupului infracţional", potrivit unui comunicat DNA.
DNA: Reţeaua din Portul Agigea era organizată pe şase paliere şi condusă de Eugen Bogatu şi Aurelian Pilcă / FOTO: RTVProcurorii spun că grupul ar fi fost organizat pe mai multe paliere. De comandă s-ar fi ocupat Eugen Bogatu şi Aurelian Pilcă, iar de protecţie, senatorul Mircea Banias şi Laurenţiu Mironescu.
Pe 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias i-a cerut lui Eugen Bogatu, director Domenii Portuare în Portul Constanţa, mai multe produse confiscate de vameşi. În schimb, senatorul îl asigura pe Eugen Bogatu că îl va ajuta cu patru probleme: în primul rând că va bloca restructurarea în Vama Constanţa şi că va opri un ordin al ministrului, prin care toate containerele care ieşeau din Portul Constanţa ar fi trebuit să fie scanate.
Potrivit anchetatorilor, Banias ar mai fi promis că şeful vămii Agigea, Liviu Durbac, nu va fi destituit, dar şi că blochează numirea unei alte persoane într-o funcţie de conducere în port.
În cazul lui Laurenţiu Mironescu, acuzaţiile se referă la relaţia cu un fost şi influent şef al vămii Agigea, Aurelian Pilcă.
Pe 3 iunie 2010, Laurenţiu Mironescu în calitate de vicepreşedinte al organizaţiei municipale a PDL Constanţa a cerut 8.000 de lei de la Aurelian Pilcă. Banii au fost folosiţi atunci pentru a fi cumpărat vinul necesar protocolului pentru alegerile din interiorul partidului.
Ales prim-vicepreşedinte, Mironescu i-ar fi promis, la schimb, lui Pilcă, şefia Portului Constanţa.
Pe de altă parte, DNA susţine că unii operatori portuari sprijineau contrabanda, iar mita pentru transporturile ilegale varia între 1.000 şi 7.000 de dolari zilnic.
În rezoluţia DNA se explică mecanismul. Un cetăţean chinez a adus prin firma sa, în România, un container încărcat pe jumătate cu fasole şi jumătate cu piese de maşini. Deşi a declarat la vamă doar cantitatea de fasole, agentul s-ar fi înţeles cu un comisionar cum să treacă prin port containerul fără ca importatorul să fie deranjat cu taxe pentru piesele de maşină mult mai scumpe. Anchetatorii susţin că se recurgea la măsuri extreme dacă nu erau plătite sumele de bani.
"Pe 22 octombrie 2010, inculpatul Bogatu Eugen a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea pentru a-i determina pe intermediarii vamali să îşi achite taxele către membrii grupului infracţional", potrivit unui comunicat DNA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu